Geneza 33

1Iacov a ridicat ochii, şi s-a uitat; şi iată că Esau venea cu patru sute de oameni. Atunci a împărţit copiii între Lea, Rahela, şi cele două roabe.
2A pus în frunte roabele cu copiii lor, apoi pe Lea cu copiii ei, şi la urmă pe Rahela cu Iosif.
3El însuşi a trecut înaintea lor; şi s-a aruncat cu faţa la pământ de şapte ori, până ce s-a apropiat de tot de fratele său.
4Esau a alergat înaintea lui; l-a îmbrăţişat, i s-a aruncat pe grumaz, şi l-a sărutat. Şi au plâns.
5Esau, ridicând ochii, a văzut femeile şi copiii, şi a zis: „Cine sunt aceia?” Şi Iacov a răspuns: „Sunt copiii, pe care i-a dat Dumnezeu robului tău.”
6Roabele s-au apropiat, cu copiii lor, şi s-au aruncat cu faţa la pământ;
7Lea şi copiii ei de asemenea s-au apropiat, şi s-au aruncat cu faţa la pământ; în urmă s-au apropiat Iosif şi Rahela şi s-au aruncat cu faţa la pământ.
8Esau a zis: „Ce ai de gând să faci cu toată tabăra aceea pe care am întâlnit-o?” Şi Iacov a răspuns: „Voiesc să capăt trecere cu ea înaintea domnului meu.”
9Esau a zis: „Eu am din belşug, păstrează, frate, ce este al tău.”
10Şi Iacov a răspuns: „Nu; te rog, dacă am căpătat trecere înaintea ta, primeşte darul acesta din mâna mea; căci m-am uitat la faţa ta cum se uită cineva la Faţa lui Dumnezeu, şi tu m-ai primit cu bunăvoinţă.
11Primeşte deci darul meu, care ţi-a fost adus, fiindcă Dumnezeu m-a umplut de bunătăţi, şi am de toate.” Astfel a stăruit de el, şi Esau a primit.
12Esau a zis: „Haidem să plecăm şi să pornim la drum; eu voi merge înaintea ta.”
13Iacov i-a răspuns: „Domnul meu vede că copiii sunt micşori, şi am oi şi vaci fătate; dacă le-am sili la drum o singură zi, toată turma va pieri.
14Domnul meu s-o ia înaintea robului său; şi eu voi veni încet pe urmă, la pas cu turma, care va merge înaintea mea, şi la pas cu copiii, până voi ajunge la domnul meu în Seir.”
15Esau a zis: „Vreau să las cu tine măcar o parte din oamenii mei.” Şi Iacov a răspuns: „Pentru ce aceasta? Mi-ajunge să capăt trecere înaintea ta, domnul meu!”
16În aceeaşi zi, Esau a luat drumul înapoi la Seir.
17Iacov a plecat mai departe la Sucot. Şi-a zidit o casă, şi a făcut colibe pentru turme. De aceea s-a dat locului aceluia numele Sucot (Colibe).
18La întoarcerea lui din Padan-Aram, Iacov a ajuns cu bine în cetatea Sihem, în ţara Canaan, şi a tăbărât înaintea cetăţii.
19Partea de ogor, pe care îşi întinsese cortul, a cumpărat-o de la fiii lui Hamor, tatăl lui Sihem, cu o sută de chesita.
20Şi acolo, a ridicat un altar, pe care l-a numit El-Elohe-Israel (Domnul este Dumnezeul lui Israel).

Gânduri legate de Geneza 33

După ce s-a luptat cu Iacov la Iaboc, Dumnezeu îi oferă un nume nou și un ghimpe în carnea lui. Iacov rămâne cu o dizabilitate din întâlnirea sa cu Dumnezeu care îi reamintește că trebuie să trăiască precum Israel (cel care se luptă cu Dumnezeu) și nu precum Iacov (cel care aduce intrigă). Iacov va avea nevoie de această aducere aminte. Următoarele patru sau cinci decenii vor fi mult mai pline de provocări decât au fost cele două care au trecut. Așa cum Pavel avea nevoie de „ghimpele” său pentru a-și aduce aminte că poate găsi sprijin doar în Dumnezeu, Iacov are nevoie de ghimpele său.

Dacă ar fi să ne imaginăm experiența lui Iacov de la Iaboc, vedem că nu toate obiceiurile vechi ale lui sunt eliminate. Așa cum noi începem un nou drum datorită jurămintelor de la botez sau de la căsătorie și apoi ne petrecem o viață întreagă învățând semnificația trăirii acestor jurăminte, așa și Iacov are o viață întreagă la dispoziție să trăiască experiența schimbării numelui său. Vechile obiceiuri mor greu. Iacov are nevoie de cadoul lui Dumnezeu sub forma ghimpelui pentru a-și aminti de fiecare dată sprijinul pe care-l găsește doar în Dumnezeu.

Cum poate Dumnezeu să-ți reamintească că te poți baza pe El astăzi ?

Douglas Tilstra

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.