Add any text here.

Tit 1

1Pavel, rob al lui Dumnezeu, şi apostol al lui Isus Hristos, potrivit cu credinţa aleşilor lui Dumnezeu şi cunoştinţa adevărului, care este potrivit cu evlavia,
2în nădejdea vieţii veşnice, făgăduite mai înainte de veşnicii de Dumnezeu, care nu poate să mintă,
3ci Şi-a descoperit Cuvântul la vremea Lui, prin propovăduirea care mi-a fost încredinţată, după porunca lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru; –
4către Tit, adevăratul meu copil în credinţa noastră a amândoura: Har şi pace de la Dumnezeu Tatăl, şi de la Isus Hristos, Mântuitorul nostru!
5Te-am lăsat în Creta, ca să pui în rânduială ce mai rămâne de rânduit, şi să aşezi prezbiteri (Sau: bătrâni) în fiecare cetate, după cum ţi-am poruncit:
6Dacă este cineva fără prihană, bărbat al unei singure neveste, având copii credincioşi, care să nu fie învinuiţi de destrăbălare sau neascultare.
7Căci episcopul (Sau: priveghetor.); ca econom al lui Dumnezeu, trebuie să fie fără prihană; nu încăpăţânat, nici mânios, nici dedat la vin, nici bătăuş, nici lacom de câştig mârşav;
8ci să fie primitor de oaspeţi, iubitor de bine, cumpătat, drept, sfânt, înfrânat;
9să se ţină de Cuvântul adevărat, care este potrivit cu învăţătura, pentru ca să fie în stare să sfătuiască în învăţătura sănătoasă, şi să înfrunte pe potrivnici.
10În adevăr, mai ales printre cei tăiaţi împrejur, sunt mulţi nesupuşi, flecari şi amăgitori,
11cărora trebuie să li se astupe gura. Ei buimăcesc familii întregi, învăţând pe oameni, pentru un câştig urât, lucruri, pe care nu trebuie să le înveţe.
12Unul dintre ei, chiar prooroc al lor, a zis: „Cretanii sunt totdeauna nişte mincinoşi, nişte fiare rele, nişte pântece leneşe.”
13Mărturia aceasta este adevărată. De aceea mustră-i aspru, ca să fie sănătoşi în credinţă,
14şi să nu se ţină de basme evreieşti, şi de porunci date de oameni, care se întorc de la adevăr.
15Totul este curat pentru cei curaţi; dar pentru cei necuraţi şi necredincioşi, nimic nu este curat: până şi mintea şi cugetul le sunt spurcate.
16Ei se laudă că cunosc pe Dumnezeu, dar cu faptele Îl tăgăduiesc, căci sunt o scârbă: nesupuşi, şi netrebnici pentru orice faptă bună.

Gânduri legate de Tit 1

Către Tit, fratele și conlucrătorul său în Cristos, Paul îi scrie această scurtă scrisoare cu un scop bine definit în minte: de a-l încuraja, de a-l instrui și de a-l îndemna pe tânărul său prieten în cauza măreață a lui Cristos.

Pavel începe și termină acest capitol cu tema integrității spirituale. În versetul întâi, ne reamintește că în viața celui care-L urmează pe Cristos, adevărul și evlavia trebuie să lucreze împreună. O viață care adevărul este acceptat și manifestat, este o viață care este trăită în speranța și siguranța unei vieți eterne (versetul 2). O viață trăită în acești termini este plină de îndurare, milă și pace (versetul 4). Discipolii care au două direcții în minte, sunt lipsiți de integritate spirituală. Mărturisesc că Îl cunosc și Îl iubesc pe Dumnezeu, dar viața și lucrările lor spun o poveste diferită. În loc să-L asculte și să-l urmeze pe Dumnezeu din iubire, trăiesc o viață haotică care, după cum spune Paul, îi descalifică de la orice lucrare corectă (versetul 16).

Prins la mijloc între aceste observații ale integrității spiritual, Paul subliniază calitățile pe care liderii unei biserici trebuie să le aibă ; pe scurt o viață în armonie bazată pe principiile cerului (versetele 5-15).
În ce mod loialitatea pe care o ai față de Cristos se aliniază cu viața ta? Vorbele tale se aliniază cu faptele tale? Fie ca ziua care-ți stă în față să fie plină de pace din moment ce viața ta este predată în mâna lui Cristos, iubitul sufletului tău.

Lasă un răspuns