Add any text here.

Psalmi 55

1Ia aminte, Dumnezeule, la rugăciunea mea, şi nu Te ascunde de cererile mele!
2Ascultă-mă, şi răspunde-mi! Rătăcesc încoace şi încolo, şi mă frământ,
3din pricina zarvei vrăjmaşului şi din pricina apăsării celui rău. Căci ei aruncă nenorocirea peste mine, şi mă urmăresc cu mânie.
4Îmi tremură inima în mine, şi mă cuprinde spaima morţii,
5mă apucă frica şi groaza, şi mă iau fiorii.
6Eu zic: „O, dacă aş avea aripile porumbelului, aş zbura, şi aş găsi undeva odihnă!”
7Da, aş fugi departe de tot, şi m-aş duce să locuiesc în pustie. – (Oprire).
8Aş fugi în grabă la un adăpost de vântul acesta năpraznic şi de furtuna aceasta.
9Nimiceşte-i, Doamne, împarte-le limbile, căci în cetate văd silă şi certuri;
10zi şi noapte ei îi dau ocol pe ziduri: nelegiuirea şi răutatea sunt în sânul ei;
11răutatea este în mijlocul ei, şi vicleşugul şi înşelătoria nu lipsesc din pieţele ei.
12Nu un vrăjmaş mă batjocoreşte, căci aş suferi: nu potrivnicul meu se ridică împotriva mea, căci m-aş ascunde dinaintea lui.
13Ci tu, pe care te socoteam una cu mine, tu, frate de cruce şi prieten cu mine!
14Noi, care trăiam împreună într-o plăcută prietenie, şi ne duceam împreună cu mulţimea în Casa lui Dumnezeu!
15Să vină moartea peste ei, şi să se pogoare de vii în locuinţa morţilor! Căci răutatea este în locuinţa lor, în inima lor.
16Dar eu strig către Dumnezeu, şi Domnul mă va scăpa.
17Seara, dimineaţa, şi la amiază, oftez şi gem, şi El va auzi glasul meu.
18Mă va scăpa din lupta care se dă împotriva mea, şi-mi va aduce pacea, căci mulţi mai sunt împotriva mea!
19Dumnezeu va auzi, şi-i va smeri, El, care, din veşnicie, stă pe scaunul Lui de domnie. – (Oprire). Căci în ei nu este nici o nădejde de schimbare, şi nu se tem de Dumnezeu.
20Ei pun mâna pe cei ce trăiau în pace cu ei, şi îşi calcă legământul.
21Gura lor este dulce ca smântâna, dar în inimă poartă războiul: cuvintele lor sunt mai alunecoase decât untdelemnul, dar când ies ele din gură, sunt nişte săbii.
22Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, şi El te va sprijini. El nu va lăsa niciodată să se clatine cel neprihănit.
23Şi Tu, Dumnezeule, îi vei pogorî în fundul gropii. Oamenii setoşi de sânge şi de înşelăciune, nu vor ajunge nici jumătate din zilele lor. Eu însă mă încred în Tine!

Lasă un răspuns