Add any text here.

Faptele Apostolilor 25

1Festus, când a venit în ţinutul său, după trei zile s-a suit de la Cezarea în Ierusalim.
2Preoţii cei mai de seamă şi fruntaşii Iudeilor i-au adus plângere împotriva lui Pavel. L-au rugat cu stăruinţă,
3şi i-au cerut, ca un hatâr pentru ei, să trimită să-l aducă la Ierusalim. Prin aceasta îi întindeau o cursă, ca să-l omoare pe drum.
4Festus a răspuns că Pavel este păzit în Cezarea, şi că el însuşi are să plece în curând acolo.
5„Deci”, a zis el, „cei mai de frunte dintre voi să se coboare împreună cu mine, şi, dacă este ceva vinovat în omul acesta, să-l pârască.”
6Festus n-a zăbovit între ei decât opt sau zece zile; apoi s-a coborât la Cezarea. A doua zi, a şezut pe scaunul de judecător, şi a poruncit să fie adus Pavel.
7Când a sosit Pavel, Iudeii, care veniseră de la Ierusalim, l-au înconjurat, şi au adus împotriva lui multe şi grele învinuiri, pe care nu le puteau dovedi.
8Pavel a început să se apere, şi a zis: „N-am păcătuit cu nimic, nici împotriva Legii Iudeilor, nici împotriva Templului, nici împotriva Cezarului.”
9Festus, care voia să capete bunăvoinţa Iudeilor, drept răspuns, a zis lui Pavel: „Vrei să te sui la Ierusalim, şi să fii judecat pentru aceste lucruri înaintea mea?”
10Pavel a zis: „Eu stau înaintea scaunului de judecată al Cezarului; acolo trebuie să fiu judecat. Pe Iudei nu i-am nedreptăţit cu nimic, după cum ştii şi tu foarte bine.
11Dacă am făcut vreo nedreptate sau vreo nelegiuire vrednică de moarte, nu mă dau înlături de la moarte; dar, dacă nu este nimic adevărat din lucrurile de care mă pârăsc ei, nimeni n-are dreptul să mă dea în mâinile lor. Cer să fiu judecat de Cezar.”
12Atunci Festus, după ce s-a chibzuit cu sfetnicii lui, a răspuns: „De Cezar ai cerut să fii judecat, înaintea Cezarului te vei duce.”
13După câteva zile, împăratul Agripa şi Berenice au sosit la Cezarea, ca să ureze de bine lui Festus.
14Fiindcă au stat acolo mai multe zile, Festus a spus împăratului cum stau lucrurile cu Pavel; şi a zis: „Felix a lăsat în temniţă pe un om,
15împotriva căruia, când eram eu în Ierusalim, mi s-au plâns preoţii cei mai de seamă şi bătrânii Iudeilor, şi i-au cerut osândirea.
16Le-am răspuns că la Romani nu este obiceiul să se dea nici un om, înainte ca cel pârât să fi fost pus faţă cu pârâşii lui, şi să fi avut putinţa să se apere de lucrurile de care este pârât.
17Ei au venit deci aici; şi, fără întârziere, am şezut a doua zi pe scaunul meu de judecător, şi am poruncit să aducă pe omul acesta.
18Pârâşii, când s-au înfăţişat, nu l-au învinuit de nici unul din lucrurile rele, pe care mi le închipuiam eu.
19Aveau împotriva lui numai nişte neînţelegeri, cu privire la religia lor şi la un oarecare Isus, care a murit, şi despre care Pavel spunea că este viu.
20Fiindcă nu ştiam ce hotărâre să iau în neînţelegerea aceasta, l-am întrebat dacă vrea să meargă la Ierusalim, şi să fie judecat acolo pentru aceste lucruri.
21Dar Pavel a cerut ca pricina lui să fie ţinută ca să fie supusă hotărârii împăratului, şi am poruncit să fie păzit până ce-l voi trimite la Cezar.”
22Agripa a zis lui Festus: „Aş vrea să aud şi eu pe omul acela.” „Mâine”, a răspuns Festus, „îl vei auzi.”
23A doua zi, deci, Agripa şi Berenice au venit cu multă fală, şi au intrat în locul de ascultare împreună cu căpitanii şi cu oamenii cei mai de frunte ai cetăţii. La porunca lui Festus, Pavel a fost adus acolo.
24Atunci Festus a zis: „Împărate Agripa, şi voi toţi care sunteţi de faţă cu noi; uitaţi-vă la omul acesta, despre care toată mulţimea Iudeilor m-a rugat în Ierusalim şi aici, strigând că nu trebuie să mai trăiască.
25Fiindcă am înţeles că n-a făcut nimic vrednic de moarte, şi fiindcă singur a cerut să fie judecat de Cezar, am hotărât să-l trimit.
26Eu n-am nimic temeinic de scris domnului meu cu privire la el; de aceea l-am adus înaintea voastră, şi mai ales înaintea ta, împărate Agripa, ca, după ce se va face cercetarea, să am ce scrie.
27Căci mi se pare fără noimă să trimit pe un întemniţat, fără să arăt de ce este pârât.

Gânduri legate de Faptele Apostolilor 25

Acest capitol ne pregătește pentru ceea ce vine atunci când Pavel vorbește cu Festus, noul guvenator. Foarte curând de la sosirea sa, Festus s-a ocupat de cazul lui Pavel. Pavel a fost ținut în custodie timp de 2 ani. Atunci când Festus a realizat că ceva nu este în regulă cu instanța iudeilor, ca Pavel să fie judecat la Ierusalim, el le-a spus că Pavel va sta în Cezareea și că dacă ei vor să depună plângere ar trebui să mergă acolo.

Acuzațiile era false, Festus a văzut dincolo de ele și ura vehementă pe care o aveau iudeii pentru Pavel. El a testat un compromis: El l-a întrebat pe Pavel dacă el ar fi dispus să fie judecat de Sinedriu? Pavel știa că aceasta ar însemna sentința la moarte-ei s-au sfătuit să îl omoare înainte de a ajunge la Ierusalim.

Așa că, ca un cetățean roman, Pavel a apelat la Cezar. Dacă un cetățean roman simte că nu a primit dreptate la curtea provincială, el putea să apeleze la împărat pentru a-i fi ascultat cazul. Festus a aceptat decizia lui Pavel. Aceasta cred că i-a frustat foarte tare pe dușmanii lui Pavel. Ei nu puteau înțelege de ce nu îl puteau omorâ pe acest om. Ei au eșuat în Ierusalim și au eșuat și înaintea precedentului guvernator. Acum, ei au eșuat din nou. Bineînțeles, Dumnezeu avea încă muncă pe care Pavel să o facă.

Când împăratul Agripa II – rege în Galileea și Perea – a venit să își arate respecul pentru noul guvernator, Festus i-a spus despre cazul lui Pavel. Trimiterea lui Pavel la Roma nu a fost simplă: acuzațiile împotriva unui cetățean roman trebuiau să fie însoțite de o scrisoare scrisă subliniind acuzațiile, iar Festus a fost pierdut cu ceea ce trebuia să îl acuze pe Pavel. Agripa a devenit interesat în a-l auzi el însuți pe Pavel, care a devenit faimos prin faptele în numele lui Isus și a creat o ură intensă între dușmanii săi iudei.

Uită-te la contrast! Vine regele, îmbrăcat în violet și soția sa Bernice – cu tot fastul și circumstanțele introducerilor regale și însoțitorilor. Apoi urmează Festus, îmbrăcat în culoarea stacojie a gernatorului și suita de comandanți în spatele lui, toți îmbrăcați în aramă strălucitoare. Acum vine Pavel, un adept modest a lui Hristos în lanțuri. Toată atența s-a întreptat către acest om.

Lasă un răspuns